Guvernul a analizat, în primă lectură, proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare care urmează să fie aprobat prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului. Prim – ministrul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor Marcel Boloș au prezentat măsurile care urmează să intre în vigoare.
”Vrem să stimulăm munca cinstită şi să descurajăm portițele de optimizare fiscală și evaziune. Propunem o abordare echilibrată cu patru componente. Reducerea cheltuielilor statului este prima, urmată de creșterea colectării și combaterea evaziunii fiscale, iar elementele cheie ale proiectului sunt legate de supra-impozitarea luxului, viciului și profitului excesiv. Și, extrem de important, de asigurare a echității fiscale între contribuabili. Reducerea cheltuielilor statului este principiul de bază de la care am plecat. Nu poți să ceri doar sectorului privat să facă eforturi, trebuie ca și statul să dea un exemplu. Astfel, reducem masiv funcțiile de conducere din aparatul bugetar. Tăiem posturi vacante, comasăm și descentralizăm instituții, ca să reducem birocrația și să limităm cheltuielile statului, inclusiv prin plafonarea sporurilor. Cu salariu la stat de 8.000 lei, nu poți cere vouchere de vacanță, plus indemnizație de hrană. Cei cu salarii mici vor primi în continuare vouchere, chiar le creștem valoarea, dar e total incorect să le dăm și super-bugetarilor. În plus, nu mai poți să fii șef la o companie de stat cu zeci de consilieri, secretare și bonusuri uriașe şi tu să fii pe pierderi. Un capitol important îl reprezintă măsurile de reducere a fraudei evaziunii fiscale. Creștem masiv amenzile şi trecem pe scară largă la confiscarea bunurilor din evaziune. Introducem un instrument nou numit e-sigiliu ca să vedem trasabilitatea mărfurilor și impozităm cu 70% sumele nejustificate de persoanele fizice. Am ținut mult asupra impozitării luxului, a viciului și mai ales a profiturilor excesive. Cred cu tărie că sunt necesare și legitime, mai ales în această perioadă. Cine are proprietăți scumpe, de peste 500.000 euro sau mașini scumpe, este normal să plătească mai mult. De asemenea, alcoolul, tutunul, băuturile cu zahăr și ulterior, jocurile de noroc trebuie taxate mai mult. Asta pentru că produc efecte ce devin probleme majore de sănătate publică ale țării. Taxăm suplimentar profitul băncilor și mai ales venim cu o nouă filozofie în cazul companiilor mari care vor plăti un impozit de minimum 1% din cifra de afaceri. Este o măsură de echitate pe care o propun de 2 ani de zile, de când eram în opoziție, ca marile companii să plătească măcar nivelul minim al unei companii românești. Avem însă grijă ca investițiile acestor mari companii, sume importante, să fie protejate, fiind eliminate în calculul acestui impozit. Mai mult, asigurăm echitatea fiscală între contribuabili, prin eliminarea graduală a excepțiilor și privilegiilor fiscale. Aceste facilități fiscale sunt estimate la 75 de miliarde de lei, aproape 5% din PIB. Nu putem continua cu acest sistem ciuruit fiscal, care a devenit un paradis fiscal.
În paralel creștem salariul minim pe economie, majorarea este de 10% la cel general, de la 3.000 la 3.300 lei, și cu 12,5% în construcții, de la 4.000 la 4.500 lei. În final, nu mărim cota generală de TVA de 19% și păstrăm cota redusă de 5% la lemne, energie termică, cărți, manuale, evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente și medicamente”, a declarat premierul.
Impozit mai mare pentru microîntreprinderi, plus taxă de 1% din cifra de afaceri pentru marile companii.
”Aici problema trebuie văzută sub două aspecte. De ce a fost nevoie de acest impozit minim, cum îi spunem noi în limbaj curent, taxă de 1% pe cifra de afaceri? A fost nevoie pentru că exista o clară necorelare între nivelul cifrei de afaceri și profitul net pe care îl obțineau, mai ales corporațiile transnaționale. Sunt la Ministerul Finanțelor, nu pot să dau nume, dar sunt cifre de afaceri de ordinul zecilor de miliarde de lei, iar profitul net obținut este de ordinul sutelor de milioane de lei. Pot să dau, așa, un exemplu numeric, ca să fiu înțeles mai bine: 18 miliarde de lei cifră de afaceri și un profit de 200 de milioane de lei. Ba mai mult, sunt situații și mai nedrepte, în care o cifră de afaceri de zeci de miliarde de lei are o pierdere de ordinul sutelor de milioane de lei. Deci, aici discutăm de echitate între contribuabili, unul care plătește şi de care noi ne bucurăm, și altul care nu plătește pe nedrept pe același domeniu de activitate. Și, din acest punct de vedere, acest procent de 1% din cifra de afaceri are și rolul acesta de disciplină fiscală. Să răspund la întrebare, dacă, spre exemplu, o companie, deci modelul gândit este ca să protejăm investițiile, respectiv din cifra de afaceri, foarte simplu spus, se scad investițiile pe care le realizează compania. Deci dacă o companie dorește ca să scape de acest 1% din cifra de afaceri, foarte bine, realizează investiții, investițiile depășesc nivelul de 1% din cifra de afaceri și în acel moment a scăpat de problema impozitului minim pe cifra de afaceri. În ceea ce privește transferul asupra prețurilor, să știți că transferul asupra prețurilor apare în momentele în care ratele de rentabilitate sunt până în 6%. Acestea, într-adevăr, dacă sunt astfel de situații, și vor exista astfel de situații, cu siguranță în piață, în prețul produselor nu ar trebui să aibă un impact semnificativ, dar în funcție de felul în care va evolua implementarea mecanismului, suntem deschiși ca să mai ajustăm din mecanism, dar deocamdată să îl vedem implementat și să înceapă să își producă roadele”, a explicat ministrul Finanțelor.
Reduceri de cheltuieli bugetare:
”Avem reduceri de cheltuieli bugetare. Am menționat, suma este de 3,378 miliarde lei. Pentru partea de cheltuieli bugetare, am răspuns mai devreme că este o evaluare prudentă pe care am făcut-o, tocmai pentru ca, mai apoi, elaborarea de buget – urmează o perioadă în care ne vom elabora bugetul de stat al Românieipentru anul 2024- trebuie să fim foarte prudenţi într-o perioadă dificilă din punct de vedere al sustenabilităţii financiare. Eu prefer să fim prudenţi în abordarea bugetară, pentru a nu ajunge la situaţii care creează greutăţi mersului firesc al lucrurilor. (…) În evaluarea pe care o avem şi cea care este făcută la nivelul structurilor noastre de specialitate, 1,4% din PIB.
