Guvernul a aprobat joi, 26 ianuarie, plafonul pentru Programul ,,Noua casă” pentru anul 2023, în valoare de 1,5 miliarde de lei.
”Programul ,,Noua casă”, care s-a introdus în 2009, este un program de succes. Este, din punctul nostru de vedere, un instrument prin care putem să sprijinim beneficiarii, mai ales pe cei tineri, pentru a-și achiziționa o locuință, în condiții de finanțare ceva mai favorabile decât ceea ce oferă piața bancară în acest moment, mai ales în contextul în care dobânzile sunt ridicate și elementele de avans, respectiv garanții, sunt destul de limitate sau, dacă vreți, restrictive. Îi încurajez, așa cum am spus și la începutul ședinței de guvern, pe toți să apeleze la acest program, pentru că îmi doresc, și am discutat și cu domnul prim-ministru, ca acest plafon pe care l-am alocat astăzi chiar să fie epuizat până la jumătatea anului și să-l putem suplimenta. De ce am spus că este în convergență cu celelalte programe guvernamentale? Pentru că ieri am semnat ordinul pentru programul ,,Rural invest” și acum urmează să se facă convențiile cu băncile. Astăzi semnez ordinul pentru alocarea plafoanelor pentru programul IMM Invest Plus. După cum știți, este pentru prima oară când acest program a fost aprobat înainte de începerea anului financiar, astfel încât să se facă toate procedurile pentru ca banii să ajungă cât mai rapid către companii, și cum este Programul ,,Prima acasă”, către cetățeni. Tot astăzi, datele de la Comisia Națională de Prognoză, din punctul meu de vedere, validează eforturile pe care le-au depus antreprenorii, dar și guvernul, pentru anul 2022, un an foarte complicat – și din perspectivă economică, și socială, și de securitate, și de stabilitate – și atestă faptul că avem o creștere a PIB-ului nominal cu 49 de miliarde de euro, cu 22 de miliarde de euro mai mult decât era prognozat la începutul anului 2022. Un context, încă o dată, foarte dificil, în care lucrurile s-au schimbat de la o lună la alta, mai ales începând cu luna februarie 2022, când a început agresiunea rusă în Ucraina. Ceea ce văd în această prognoză asupra anului 2023, în care se păstrează elementul de prognoză cu creștere economică de 2,8% și o revenire pe partea de construcții și agricultură, dar și ceea ce văd în elementele de rezultat ale 2022 – și este îmbucurător din punctul meu de vedere – este faptul că creșterea economică de 4,9% pentru anul 2022 este construită pe o formare brută de capital fix în detrimentul consumului. Este modelul pe care atunci când am intrat la guvernare am încercat să-l recreăm, să îl restructurăm și să îl redesenăm astfel încât creșterile economiei să se bazeze structural pe elemente consolidate de investiții private și publice. Mai mult decât atât, toate elementele de sprijin pentru economie și cetățeni, care au înglobat undeva la 6% din PIB în anul 2022, dacă excludem creditul fiscal, care e de 4,7 %- 4,8 %, deci în total este peste 10% dacă le adunăm. Dar dacă discutăm doar de stimulii pe care guvernul i-a găsit pentru a sprijini economia și se revăd în răspunsul acesta al economiei, pentru că nu există niciun fel de altă rețetă decât infuzie de capital și de stimulente în context de stres economic, pentru a putea să treci peste această perioadă. Nu înseamnă, încă o dată, că lucrurile sunt într-o zonă în care ne-am revenit complet. Anul 2022, am mai spus, a fost anul de compensare și de diminuare a efectelor negative. Anul 2023 trebuie să fie anul de recuperare și anul 2024 să fie anul în care crește puterea de cumpărare atât la cetățeni, cât și la partea de companii”, a declarat ministrul Finanțelor Adrian Câciu.
