Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene.
Este vorba despre un set de măsuri pentru asigurarea stabilității economice, gestionarea responsabilă a resurselor bugetare și menținerea controlului asupra cheltuielilor publice.
”Anul următor este un an al solidarității, în care economia trebuie să se sprijine în primul și în primul rând pe mediul privat, pe investițiile publice masive, finanțate de la bugetul european și din cel național, dar avem nevoie și de acele reașezări fiscale în zona mediului privat, astfel încât să menținem atractivitatea investițională a României. Situația nu este ușoară. Înțelegem nemulțumirile. Venim după ani grei de pandemie, de inflație, criza energiei, război la graniță și un an electoral destul de complicat. Oamenii au trecut prin foarte multe încercări. Este normal ca statul, în momentul în care ne confruntăm cu o asemenea situație, să se uite în primul rând în propria ogradă și să răspundă cerințelor mediului privat, dar și așteptărilor cetățenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devină un stat care își respectă cetățenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta înseamnă reașezarea, asta înseamnă ajustarea multisectorială”, a anunțat ministrul de Finanțate Tánczos Barna.
Ministrul a mai explicat că Ordonanța de Urgență prevede, în primul și în primul rând, asigurarea plăților drepturilor de care beneficiau cetățenii români bugetari sau cei care sunt legați de sistemul public bugetar la nivelul lunii noiembrie 2024.”Guvernul a decis următoarele: majorarea cotei de impozitare a impozitului pe dividende de la opt la 10% pentru dividendele plătite; pentru dividendele din anul 2025, plățile se vor face în cursul anului 2025 sau în 2026. Veniturile estimate în plus sunt de 1,4 miliarde de lei. De asemenea, conform angajamentului față de Comisia Europeană și conform PNRR și jaloanelor din PNRR, s-a decis ca începând cu anul 2025, plafonul pentru microîntreprinderi să fie scăzut la echivalentul la 250.000 euro pentru impozitul pe venit, urmând ca în 2026 să intrăm pe un plafon de 100.000 euro. De asemenea au fost eliminate facilitățile acordate pentru persoanele fizice care realizează venituri în domeniile agricultură, construcții și crearea de programe pentru calculator. Aceste persoane vor intra pe un sistem de impozitare standard, conform Codului fiscal, așa cum se face la toate celelalte categorii de persoane care realizează venituri în România. Se menține, de asemenea, suma de 300 lei ca sumă din salariu, sumă neimpozabilă care se deduce din suma impozabilă înainte de calculul impozitului pe venit. Având aceste decizii, având în vedere aceste măsuri, România rămâne un stat stabil. România se va baza în continuare pe partenerii europeni, pe partenerii din NATO. Și chiar dacă trecem temporar printr-o perioadă ce impune o corectare de echilibre bugetare, avem un plan deja aprobat de Bruxelles pentru 7 ani. Avem parteneri cu care putem să trecem peste această perioadă și putem asigura sustenabilitate și putem asigura, în primul și în primul rând, plata drepturilor câștigate. Cred că vorbim despre o reașezare corectă, fermă, în detrimentul statului obez. Este primul pas către formarea unui stat suplu, în slujba cetățenilor. Vom susține în continuare investițiile publice. Nu voi permite niciodată ca deficitul bugetar să se realizeze, să se încadreze în limitele impuse pe seama investițiilor. S-a făcut acest lucru de foarte multe ori /din/ România. Efectele au fost negative, câteodată devastatoare și nu ne mai permitem ca economia să nu beneficieze de sprijinul de care are nevoie pentru a se menține și pentru a se dezvolta”, a mai explicat Barna.
