Premierul Nicolae Ciucă împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu au făcut o vizită de lucru la Bruxelles în cursul zilelor de miercuri și joi, 26 – 27 octombrie. Șeful Executivului a prezentat concluziile, în urma mai multor întâlniri importante pe care le-a avut.
”Am încheiat astăzi vizita pe care am efectuat-o la Bruxelles. Am avut un maraton al întâlnirilor bilaterale cu președinta Parlamentului Europei, cu preşedinta Comisiei Europene, cu secretarul general al Organizației Nord-Atlantice, cu premierul Belgiei, iar în această dimineaţă am avut o întâlnire cu europarlamentarii români şi ultima activitate oficială a fost întâlnirea cu doamna comisar Vălean, comisarul pentru transporturi. Subiectele care au constituit agenda întâlnirilor au fost următoarele: Schengen, MCV, PNRR, Republica Moldova și Ucraina și, desigur, la sediul Alianței Nord-Atlantice am discutat aspectele legate de contextul de securitate. În afara agendei oficiale, am mai avut aseară o întâlnire cu oamenii de afaceri belgieni și români. Pentru a rezuma concluziile întâlnirilor, am să urmez agenda pe care am expus-o, iar în ceea ce privește Schengen, vreau să vă spun că toți interlocutorii au subliniat susținerea de care România se bucură pentru a continua și finaliza procesul de aderare la Schengen. Au fost, cum foarte bine se știe, activități de evaluare. Comisia de evaluare și-a desfășurat activitatea două zile luna aceasta în România, iar rezultatele comisiei de evaluare sunt cât se poate de pozitive și asigură continuarea cadrului de evaluare și discuții în vederea clarificării oricărei probleme la nivelul oricărui stat membru Schengen, astfel încât atunci când va fi luată decizia în Consiliul JAI să putem să avem susținerea pe baza meritului de care țara noastră trebuie să se bucure și merit care trebuie să îi fie recunoscut pentru tot ceea ce a realizat astfel încât să îndeplinească toate cerințele aquis-ului Schengen. Este foarte bine cunoscut că în momentul de față sunt unele probleme care trebuie clarificate în relația bilaterală cu Olanda. Au fost întreprinse demersuri și am arătat deschidere față de punerea la dispoziție a tuturor elementelor care sunt necesare pentru a finaliza aceste clarificări. A fost transmisă o scrisoare de invitare din partea ministrului de interne la adresa ministrului de interne olandez, astfel încât o comisie, o delegație care vrea să vină să-și clarifice subiectele încă neelucidate, să vină în țara noastră și să poată să vadă la fața locului tot ce s-a întreprins și am convingerea că, așa cum a rezultat din întâlniri și din discuțiile avute, toate aceste chestiuni vor fi rezolvate în timp oportun.
În ceea ce privește MCV, am avut discuții care sunt legate de întreg procesul tehnic prin care s-au elaborat legile justiției. Au fost discuții tehnice pe care domnul ministru Predoiu le-a purtat la nivelul Comisiei, atât cu comisarul Reynders, cât și cu doamna Jourová și, de asemenea, sunt perspective pozitive astfel încât României să-i fie ridicat acest capitol al Mecanismului de Cooperare și Verificare. În ordine, urmează PNRR. PNRR a fost discutat și am avut o abordare cât se poate de clară la întâlnirea pe care am avut-o cu doamna președinte Ursula von der Leyen. Am afirmat de la început angajamentul nostru de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Este șansa noastră de a putea să facem în așa fel încât să folosim în continuare banii care ni se cuvin prin cadrul multianual 2014-2020 și până la finalul anului 2023 să reușim absorbția maximă a acestor fonduri. De asemenea, semnarea acordului de parteneriat pentru cadrul multianual 2021-2027 și operaționalizarea celor 16 programe în deplină concordanță cu oportunitățile pe care le oferă fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ca atare, timpul rămas la dispoziție până la finele anului 2026 ne obligă la o coordonare și o asumare a tuturor reformelor și investițiilor într-o linie de prioritizare a tuturor programelor pe care ni le-am asumat în interiorul PNRR și, totodată, această prioritizare trebuie făcută astfel încât banii pe care îi primim de la Uniunea Europeană, fie că vorbim de granturi, fie că vorbim de împrumuturi, să poată să aducă plusvaloare în economia românească. Traversăm o perioadă de criză. Avem nevoie ca toate aceste demersuri ale noastre să se alinieze la situația concretă și la această dinamică în continuă evoluție, motiv pentru care am discutat și aspectul ajustării a o serie de jaloane și ținte, astfel încât ele să fie realizabile până în anul 2026. Este de foarte mare interes capitolul pensii. Am discutat specific acest aspect, am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară. Pe partea de decarbonare am discutat și în acest sens, am convenit ca ceea ce urmează, în conformitate cu planul asumat, să fie scos din funcțiune, să poată fi trecut în rezerva tehnică, astfel încât, pe baza unor proceduri foarte bine stabilite, să poată fi repuse oricând în funcțiune, astfel încât să ne asigurăm securitatea energetică și consumul necesar atunci când este nevoie”, a declarat premierul României.
