Anul 2025 vine cu o serie de scrutine electorale importante, care pot creiona viitorul politic al Europei. Cei de la Euronews fac o analiză cu privire la posibilele schimbări politice majore care pot apărea, în funcție de rezultatele alegerilor care vor avea loc în România, Germania, Republica Moldova sau Polonia.
”Dacă 2024 a fost un an marcat de alegeri în întreaga lume – cu revenirea lui Donald Trump la putere în SUA, consolidarea partidelor de dreapta la alegerile UE, o schimbare politică în Marea Britanie de la conservatori la laburiști și realegerea lui Narendra Modi în India – 2025 promite să-și aducă propriul set de surprize în Europa”.
Iată o prezentare a alegerilor cheie care au loc în 2025 și la ce ne putem aștepta:
România: O cursă prezidențială tensionată
România va organiza noi alegeri prezidențiale în 2025, după ce Curtea Constituțională a anulat primul tur de scrutin. Decizia instanței a venit în urma îngrijorărilor legate de ingerința străină într-un scrutin în care candidata centristă, pro-UE Elena Lasconi și candidatul de extremă dreapta, pro-rus, Călin Georgescu, au intrat în turul doi.
Hotărârea a fost luată după ce au apărut dovezi ale interferenței Rusiei în alegeri, în special din cauza neclarităților cu privire la campania online a candidatului Georgescu, care a încălcat regulile, în special pe TikTok. Georgescu era relativ necunoscut publicului, dar sprijinul său online a alarmat autoritățile.
Între timp, în alegerile legislative, care nu au fost anulate, cel mai mare scor a fost obținut de social-democrați. Între timp s-a format o coaliție de guvernare pro – europeană compusă din PSD, PNL și UDMR, care fac parte și din noul Guvern, condus tot de Marcel Ciolacu.
Un nou vot prezidențial este de așteptat să aibă loc în prima jumătate a anului 2025. Procedurile oficiale lansate de Comisia Europeană împotriva TikTok în temeiul Digital Services Act vor oferi o perspectivă mai profundă asupra modului în care algoritmii platformei funcționează în timpul alegerilor.
Germania: Înapoi în jocul politic european?
După votul de neîncredere al Bundestagului asupra cancelarului Olaf Scholz din 16 decembrie 2024, alegerile anticipate urmează să aibă loc pe 23 februarie 2025.
Campania electorală a fost marcată de atacul la târgul de Crăciun din Magdeburg, pe 20 decembrie, organizat de către un medic saudit. Deși atacatorul a avut opinii islamofobe, potrivit ministrului de Interne Nancy Faeser, acesta și-a exprimat sprijinul și pentru partidul Alternative für Deutschland (AfD).
AfD este în prezent la 20,5%, al doilea după CDU/CSU (31%), potrivit ultimului sondaj INSA. CDU a valorificat respingerea coaliției SPD-Verzi-FDP. CDU este condusă de Friedrich Merz, un potențial viitor cancelar, care propune o politică mai liberală din punct de vedere economic, comparat cu politica Angelei Merkel și mai conservatoare din punct de vedere social, de exemplu în problema migrației.
Merz, care a crescut în timpul erei Helmut Kohl, este dedicat unei Europe mai integrate. El vrea să relanseze relațiile cu Franța și Polonia, critică dependența puternică a Europei de Statele Unite și solicită trimiterea rachetelor Taurus Cruise în Ucraina.
Polonia: Un test al aprobării guvernului Tusk
Viitoarele alegeri prezidențiale din luna mai din Polonia se pregătesc să se simtă ca un referendum asupra guvernului condus de Donald Tusk, care este la putere din decembrie 2023, care unește partidele de stânga la centru-dreapta.
În timp ce prim-ministrul Tusk (Platforma Civică) deține o influență semnificativă asupra guvernării de zi cu zi, președintele joacă în continuare un rol crucial. Actualul președinte Andrzej Duda de la partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), care a ocupat funcția timp de opt ani înainte de întoarcerea lui Tusk, și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca multe dintre politicile guvernului.
Cursa prezidențială este acum o confruntare între candidații celor două partide principale: Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei pentru Platforma Civică (PO) și Karol Nawrocki, istoric, care va reprezenta PiS. Deși cursa este strânsă, sondajele de opinie sugerează că Platforma Civică este probabil să iasă învingătoare.
Italia: alegerile locale contestă stabilitatea unui guvern pe un teren instabil
Un important test electoral o așteaptă pe Giorgia Meloni în septembrie, deoarece alegerile vor avea loc în șase regiuni: Puglia, Campania, Le Marche, Toscana, Valle d’Aosta și Veneto. Aceste alegeri vor oferi un instantaneu al opiniei publice italiene despre guvernul relativ stabil Meloni, cel puțin după standardele italiene.
În noiembrie anul trecut, partidele de coaliție au fost depășite de coaliția de centru-stânga la alegerile regionale din Emilia-Romagna și Umbria – un eșec pentru Meloni.
Regiunea Veneto va fi supusă unei examinări deosebite, având în vedere populația sa mare și istoria lungă de a fi guvernată de Liga populistă, un jucător cheie în coaliția de guvernământ.
În Puglia, europarlamentarul Antonio Decaro, președintele comisiei de mediu și al Partidului Democrat ar putea candida ca guvernator.
Republica Cehă: Riscul unei axe eurofobe puternice în Europa Centrală
În Cehia, alegerile parlamentare vor avea loc în octombrie 2025. Ultimele sondaje dau ANO (care stă alături de The Patriots în Parlamentul European), condus de populistul Andrej Babiš, la 34,5% din voturi, cu mult înaintea Partidului Civic Democrat (ODS) – cu ECR în PE-, condus de conservator. Premierul Petr Fiala, se așteaptă să câștige 13,7%, urmat de partidul de centru-dreapta STAN (PPE) – 11%.
Victoria lui Babis ar întări o axă de extremă dreaptă în Europa Centrală, care îi include pe Victor Orban din Ungaria și Robert Fico din Slovacia. Fostul prim-ministru miliardar a fost supranumit „Trump de Cehia”.
Anti-elite și anti-migrant, el se opune, de asemenea, unei mai multe integrări în Uniunea Europeană și dă dovadă de favorabilitate față de Rusia. Mulți se tem de atacuri împotriva democrației în Cehia dacă revine la putere.
Croația: realegerea unui populist
Croații își vor alege președintele Republicii în al doilea tur de scrutin pe 12 ianuarie. Zoran Milanović, actualul șef al statului, candidează pentru un nou mandat. El candidează ca independent, dar este susținut de o coaliție condusă de Partidul Social Democrat (SDP).
Milanović i-a luat pe toți prin surprindere în timpul alegerilor parlamentare din aprilie anul trecut, când a decis să candideze ca șef al listei SDP la Zagreb. Candidatura sa a fost respinsă de Curtea Constituțională.
El se opune sprijinului guvernului pentru Ucraina și participării soldaților croați la misiunea condusă de NATO de instruire a soldaților ucraineni. El conduce cu 37,4% în sondaje, în fața lui Drăgan Primorac (20,8%), candidatul susținut de partidul premierului, Uniunea Democrată Croată (HDZ) – care face parte din Partidul Poporului European (PPE) la Parlamentul European – și pledează pentru întărirea legăturilor Croației cu aliații săi occidentali.
Republica Moldova: Ambuscadă pro-rusă în timp ce alegerile parlamentare sunt programate pentru 2025
În calitate de stat-tampon pentru Ucraina, Moldova se confruntă cu încercări de intervenție a Rusiei într-o campanie de dezinformare. Referendumul de aderare la Uniunea Europeană din toamna anului 2024 a fost în favoarea taberei „Da” (50,35%). Între timp, președintele pro-european Maia Sandu a fost reales într-un al doilea tur de scrutin.
Pentru alegerile legislative din 2025, partidul Președintelui (Partidul Acțiunii și Solidarității – PAS) joacă pentru a-și păstra majoritatea. Dacă nu reușește să câștige majoritatea, va trebui să se confrunte cu alte forțe politice, care nu au susținut toate votul „Da” la referendum. Pentru Maia Sandu, aceste alegeri vor fi „o bătălie finală” pe drumul Moldovei către aderarea la UE într-o țară în care opoziția politică pro-rusă rămâne puternică.
