Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a anunțat joi, 26 mai, că Guvernul României a aprobat ultimul document necesar pentru ca cererea de plată numărul 1, cu termen 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană.
”Așa cum se cunoaște, cererea de plată numărul 1 are o valoare de 3 miliarde de euro, iar pentru aceasta România trebuie să îndeplinească trei condiții majore. O primă condiție este cea referitoare la aranjamentele operaționale, document care a fost semnat în cursul zilei de ieri de către Comisia Europeană, așa încât condiția aceasta referitoare la aranjamentele operaționale a fost îndeplinită. Aceste mecanisme din aranjamentele operaționale definesc mecanismele de control și de verificare, pe care le avem la nivelul fiecărui jalon din Planul Naţional de Redresare și Reziliență. A doua condiție este cea referitoare la cele 21 de jaloane pe care le aveam de îndeplinit până la sfârșitul anului 2021. Astăzi, ele sunt încărcate toate în sistemul electronic Phoenix al Comisiei Europene. Şi mai avem cea de a treia condiție cu privire la auditul mecanismului Planului Național de Redresare și Reziliență, raport de audit care, ca urmare a deciziei aprobate de astăzi, urmează să fie finalizat până la depunerea cererii de plată numărul 1”, a anunțat Boloș.
România respectă termenul de depunere pentru cererea de plată, respectiv 31 mai 2022.
”În ceea ce privește decizia de astăzi, foarte pe scurt: a fost reglementat mecanismul de nereguli, corupție și fraudă care poate să apară în cadrul operațiunilor și, respectiv, proiectelor ce urmează să se deruleze în Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Foarte important de reținut pentru beneficiarii Planului Național de Redresare și Reziliență că nu vom mai avea corecții financiare, ca și în situația politicii de coeziune, iar în ceea ce privește neregulile, acestea vor fi tratate din perspectiva legislației naționale și vor fi stabilite amenzi sau alte sancțiuni, care sunt prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ național. În ceea ce privește partea de fapte potențiale cu privire la corupție și fraudă, acestea își vor urma cursul firesc, de sesizare a organelor de cercetare penală și, de asemenea, pentru ceea ce înseamnă hotărârile instanțelor de judecată, acestea vor fi puse în aplicare la finalizarea anchetelor și, respectiv, obținerea acestor decizii din partea instanțelor de judecată. Acesta a fost ultimul act normativ pe care l-am avut de adoptat. 31 mai, rețineți, data la care România depune prima cerere de plată a mecanismului, a Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 3 miliarde de euro”, a mai explicat Boloș.
