Comisia Europeană a anunțat că a aprobat marți, 27 iunie, o evaluare preliminară pozitivă a unei părți din etapele și țintele legate de cea de-a doua solicitare de plată a României în cadrul Facilității de recuperare și rezistență (RRF), instrumentul cheie din centrul NextGenerationEU.
La 16 decembrie 2022, România a înaintat Comisiei o cerere de plată bazată pe cele 49 de etape și 2 obiective stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru a doua plată. După ce a analizat dovezile furnizate de autoritățile române, Comisia a considerat că 47 de etape și 2 ținte din cele 49 de etape și 2 ținte au fost îndeplinite în mod satisfăcător, se arată în comunicatul Comisiei Europene.
Cele 47 de repere și 2 ținte care au fost îndeplinite satisfăcător demonstrează progrese în implementarea Planului de Redresare și Reziliență al României. Acestea acoperă reforme în domeniile tranziției ecologice și digitale, precum și reforme și investiții legate de îmbunătățirea coordonării guvernamentale pentru aplicarea politicilor publice, îmbunătățirea gestionării apei, sprijinirea turismului și promovarea culturii. Alte reforme și investiții vizează îmbunătățirea managementului resurselor umane în sectorul sănătății, îmbunătățirea administrației fiscale și a sustenabilității sistemului de pensii, modernizarea infrastructurii în educație, asigurarea independenței justiției și intensificarea luptei împotriva corupției. Cererea de plată acoperă, de asemenea, reforme pentru îmbunătățirea siguranței rutiere și investiții pentru sprijinirea financiară a sectorului privat.
Comisia a constatat că două etape legate de investițiile în energie (în special, etapa 129 și etapa 133) nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. Comisia recunoaște primii pași deja făcuți de România pentru a îndeplini aceste repere remarcabile, deși mai rămâne o muncă importantă de făcut. Prin urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plății”, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul RRF.
În conformitate cu Regulamentul RRF și după cum se explică în Comunicarea publicată la 21 februarie 2023, această procedură oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini etapele restante, în timp ce primesc o plată parțială legată de etapele și obiectivele care au fost îndeplinite în mod satisfăcător.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și reforme organizate în cincisprezece componente tematice. Planul este susținut de peste 29 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13% (3,7 miliarde de euro) au fost plătite României ca prefinanțare în decembrie 2021 (1,8 miliarde de euro în prefinanțare din granturi) și în ianuarie 2022. (1,9 miliarde EUR în prefinanțare din împrumuturi). La 27 octombrie 2022, România a primit prima tranșă de 2,6 miliarde de euro (1,8 miliarde de euro în granturi și 0,8 miliarde de euro în împrumuturi) net de prefinanțare.
„România a progresat bine în implementarea planului său de redresare și reziliență, de exemplu, realizând reforme privind siguranța rutieră, energia regenerabilă și serviciile cloud din sectorul public. De asemenea, România a făcut pași importanți pentru a combate munca nedeclarată și pentru a investi în rețelele 5G. Acum, încurajăm România să-și accelereze activitatea în următoarele șase luni asupra celor două etape legate de investițiile în energie care nu sunt încă îndeplinite. Încurajăm toate statele membre, inclusiv România, să procedeze rapid la punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență. Comisia vă este alături”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
