Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat după Consiliul Extraordinar al UE că România nu va trimite trupe în Ucraina.
”va fi o întâlnire la Paris cu miniștrii apărării și șefii de State Majore care să analizeze posibilitatea prin care ar fi posibil să se asigure o zonă de sprijin, de garanții de securitate, după ce se ajunge la un acord de pace. Cred că reprezentanții României vor participa. Nu pentru că vom trimite trupe în teren, pentru că nu vom trimite trupe în teren, ca să fie lucrurile fără echivoc, ci pentru că România și astăzi este un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă, dacă va fi cazul, subliniez, în zona Ucrainei. De asemenea, suntem un hub logistic pentru tot ceea ce înseamnă astăzi exporturi pe care Ucraina le face. Deci, din punctul de vedere al logisticii militare, prezența României va fi necesară pentru a ști care este gândirea și dacă vor fi elemente care țin de folosirea infrastructurii noastre – baze militare, de exemplu, de pe teritoriul României sau elemente de altă infrastructură militară, porturi, aeroporturi – e logic ca reprezentanții Ministerului Apărării să știe aceste aspecte” a precizat președintele interimar.
Ilie Bolojan a mai spus că a fost adoptată ”o decizie susținută de toți cei 27 de membri, deci în unanimitate, în care ideea principală este că Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare. Acest lucru ar urma să se facă în primul rând prin alocarea de fonduri pentru securitate și apărare”.
”Un al doilea element important este cel legat de acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susținut din bugetul Uniunii Europene, care să fie pus la dispoziția statelor în așa fel încât să fie folosit pentru partea de cheltuieli de apărare. Un alt element important este posibilitatea ca, din fondurile europene care nu vor fi cheltuite și care au fost alocate statelor, să se poată direcționa către cheltuielile de apărare fonduri, în așa fel încât acestea să nu fie pierdute. De asemenea, Banca Europeană de Investiții va primi mandat pentru a acorda credite pentru industria de apărare și pentru ca și băncile comerciale care țin de Banca Europeană de Investiții să acorde companiilor din domeniu aceste credite. Asta ar însemna, pe baza unor finanțări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare și, de asemenea, o dezvoltare a industriei naționale de apărare din fiecare țară. S-au stabilit, de asemenea, domeniile prioritare de unde se vor direcționa achizițiile comune – și e vorba de drone, scuturi antirachetă, sateliți și mobilitate militară. De asemenea, a fost stabilită ca prioritară întărirea Flancului de Est, de la Baltică la Marea Neagră, dar și, în general, asigurarea securității la toate frontierele UE. De asemenea, un element important în acest pachet legat de întărirea apărării europene este susținerea consorțiilor în industria europeană de apărare, în așa fel încât ceea ce se produce să fie interoperabil, pentru ca țările europene să-și asigure o parte mai mare, o parte strategică din responsabilitatea apărării Europei. Simplificarea achizițiilor în acest domeniu este un alt element care urmează să fie asigurat de Comisia Europeană în așa fel încât să se poată face achiziții mai rapide și, de asemenea, să se poată face achiziții în care un stat care achiziționează, de exemplu, o anumită tehnică militară, să poată distribui și altui stat, în așa fel încât cumpărând mai mult să se poată cumpăra mai ieftin și să fie așa cum am spus, interoperabil. De asemenea, un element important – și rămâne unul fundamental – este că NATO rămâne fundamentul apărării colective și relația transatlantică rămâne o prioritate și o garanție pentru pacea în Europa”, a mai explicat Bolojan.
António Costa, președintele Consiliului European, a menționat că UE și statele sale membre sunt pregătite să își asume o responsabilitate sporită pentru securitatea europeană.
