Ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode a prezentat vineri, 4 martie, situația la zi cu privire la cetățenii ucrainieni.
”Total cetățenii ucraineni care au intrat în România până astăzi – 172.935. Dintre aceștia au ales să părăsească România 114.829. Așadar, pe teritoriul României în acest moment se află 58.106 cetățeni ucraineni. Total solicitări de azil: până în acest moment, am inventariat 1.897 de cetățeni ucraineni care au solicitat azil în România. În centrele noastre de azil, în cele șase centre, în acest moment, se află 250 de cetățeni ucraineni. De remarcat faptul că de la începutul conflictului, 24 februarie până astăzi, ziua de ieri, 3 martie este ziua cu cel mai mare flux de intrare-ieșire, vorbind despre 28.563 de cetățeni care au intrat în România, cetățeni ucraineni. Un alt indicator pe care l-am prezentat a fost cel legat de solicitările de azil. Cum spuneam, în acest moment, avem 1.897 de solicitări primite, solicitări – cereri de azil depuse de către cetățenii ucraineni la Inspectoratul General pentru Imigrări. Totodată, urmărim aspecte de interes operativ la frontiera României și pot să vă spun că la frontiera cu Ucraina au fost depistați în trecere sau tentativă de trecere ilegală a frontierei 20 de persoane, 20 de cetățeni ucraineni. În perioada de referință au fost evidențiate o serie de evenimente cu impact, dintre care aș sublinia faptul că în data de 3 martie, la orele 15:50, trenul din Ucraina cu 11 vagoane, vorbim de 1.200 de refugiați, dintre care 200 de copii și două femei însărcinate, a plecat din punctul de trecere a frontierei Iași cu destinația București”, a precizat ministrul Afacerilor Interne.
Lucian Bode a mai spus că au fost operaționalizate taberele mobile pentru refugiați în număr de 13, în Maramureș, Suceava, Botoșani, Tulcea, Iași, Galați, Satu Mare și Vaslui, cu 3.511 locuri.
”În acest moment, sunt ocupate 1.626. Un aspect extrem de important pe care doresc să-l subliniez și în fața dumneavoastră este acela legat de faptul că autoritățile locale sau societatea civilă au pus la dispoziția cetățenilor ucraineni care au intrat în România 12.324 de locuri de cazare la nivel național. Totodată, platforma operaționalizată la nivelul Guvernului „Împreună ajutăm mai mult” a centralizat până la această oră 5.396 de oferte de suport. Aceștia au fost principalii indicatori pe care eu i-am prezentat în ședința de la ora 9:00”, a mai spus ministrul.
Lucian Bode a mai spus că în zilele următoare vor fi transmise solicitările României de ajutor către Comisia Europeană.
”De la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, peste 650.000 de persoane au fugit în statele membre ale Uniunii Europene învecinate Ucrainei. Așa cum ați putut observa în acest moment, pe teritoriul României sunt peste 58.000 de cetățeni ucraineni. Miniștrii de interne au agreat cu unanimitate de voturi, aprobarea deciziei care declanșează aplicarea mecanismului prevăzut de Directiva de Protecție Temporară din 2001. Iată că, după 21 de ani, când această directivă a fost emisă pentru situația la fel de grea, din urmă cu 21 de ani, din Kosovo, se operaționalizează și acest mecanism a fost dezvoltat în scopul gestionării eficiente a cazurilor persoanelor provenite din zonele de conflict direct, fără derularea unor proceduri individuale. Așadar, s-a convenit acordarea statutului de protecție temporară a cetățenilor ucraineni care solicită acest lucru și foarte important, subliniez, foarte important, suplimentar cetățenilor unor state terțe, care au locuit pe teritoriul Ucrainei și care nu se pot repatria în condiții de siguranță.
Statutul de „protecție temporară” presupune, printre altele, acces la educație, asistență medicală, drept la muncă și așa mai departe. A fost ieri, în ședința Consiliului JAI, și un moment extrem de emoționant. Am avut o intervenție în cadrul sesiunii informale de lucru a ministrului afacerilor interne din Ucraina, domnul Denis Monastirski. Demnitarul ucrainean ne-a prezentat situația gravă în care se află Ucraina, cu pierderile de vieți omenești înregistrate până în acest moment. Vă pot spune, spre exemplu, că în acest moment sunt 18 aeroporturi complet distruse, sunt 199 de clădiri complet distruse, sunt 10 orașe care trebuie evacuate urgent, cu peste 150.000 de persoane. Aceste orașe s-au confruntat cu atacuri în zona rezidențială și nu mai au acces la utilități de primă necesitate. Ei trebuie să fie evacuați de urgență și au solicitat sprijin în acest sens. A fost extrem de emoționant şi vreau să spun că am intervenit în acea sesiune informală, i-am transmis domnului ministru de interne din Ucraina faptul că instituțiile statului român și românii le oferă sprijin cetățenilor ucraineni, sprijinul de care au nevoie toți cei care aleg să rămână în România, fugind din calea războiului. De asemenea, l-am informat cu privire la faptul că am demarat procedurile de operaționalizare în zona de nord a României a unui hub logistic de distribuire a asistenței umanitare oferite de partenerii europeni care doresc să contribuie umanitar. Un subiect despre care cu siguranță am fi vorbit foarte mult dacă nu eram în această situație critică cu acest război declanșat absurd de Federația Rusă în Ucraina, și mă refer aici la aderarea României la spațiul Schengen. Am avut pe agenda discuțiilor noastre de ieri și situația şi guvernanța politică a spațiului Schengen. Vreau să vă spun că am exprimat foarte clar poziția României în această situație, România este unul dintre cele trei state care apără frontierele externe ale Uniunii Europene, iar în aceste zile, cu escaladarea conflictului din Ucraina, vedem ce înseamnă contribuția concretă reală a României la asigurarea securității celui mai lung segment al frontierei externe a Uniunii Europene – vorbim de cei 2.050 de km de frontieră cu Uniunea Europeană pe care România îi gestionează. Așadar, așa cum am spus și cu altă ocazie, așa cum a spus și doamna comisar Johansson în vizita pe care a efectuat-o în România, considerăm că România trebuie să devină cât mai rapid cu putință membră a Spațiului Schengen. România aplică integral aquis-ul Schengen și contribuie constant și activ la eforturile de consolidare a securității Uniunii Europene, dar fără beneficiile aferente”, a mai explicat ministrul Afacerilor Interne.
