Guvernul anunță că a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care România își asumă dezvoltarea a 800 MW în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj până în anul 2030, precum și instalarea a cel puțin 2.000 MW în baterii până în anul 2035.
Principalele modificări sunt următoarele:
Se aduc clarificări legislative prin actualizarea definiției stocării de energie, în sensul că energia electrică stocată va fi, ulterior, livrată în reţelele electrice. Se definesc conceptele de serviciu de stocare și operator de servicii de stocare.
Se armonizează cadrul legislativ privind exceptarea energiei electrice cu care se alimentează instalațiile de stocare de la obligațiile de achiziție de certificate verzi și a contribuției de cogenerare, ca o consecință a faptului că această energie electrică nu reprezintă un consum final.
Se elimină dubla taxare a energiei stocate (la preluare și la introducere în SEN), ceea ce va reduce costurile și va stimula investițiile în capacități de stocare.
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei va actualiza reglementările secundare incidente, în acord cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență.
Se încurajează stocarea sezonieră și pe termen scurt, susținându-se dezvoltarea unor soluții inovatoare de stocare sezonieră, care să permită echilibrarea fluxurilor de energie între perioadele de supraproducție (ex. energie regenerabilă din surse eoliene și solare) și perioadele de consum ridicat, ceea ce va contribui la stabilitatea prețurilor și la reducerea dependenței de importurile de energie, în special în perioadele critice.
Se introduc noi reglementări pentru operatorii instalațiilor de stocare, inclusiv scutirea de la plata tarifelor pentru serviciul de transport, serviciile de sistem și contribuția pentru cogenerare pentru energia preluată pentru stocare.
Se prevede posibilitatea ca, la inițiativa Ministerului Energiei, terenurile aparținând lacurilor de acumulare permanente, finanțate din fonduri publice și cu potențial de utilizare a energiei apei, să treacă în administrarea acestuia, cu avizul autorității publice centrale în domeniul apelor. Proiectul centralei hidroelectrice Tarnița-Lăpuștești și alte centrale de acest tip vor contribui la asigurarea rezervei de putere, implementarea acestora urmând a fi adaptată Strategiei Energetice 2020-2030.
Se creează cadrul legal necesar pentru declararea unor proiecte de producere a energiei electrice ca lucrări de interes public naţional și pentru stabilirea unor criterii pentru definirea proiectelor de importanță naţională în domeniul energiei electrice. Aceste proiecte includ construirea de noi capacități de producere, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii energetice existente și intervențiile pentru avarii, având un rol esențial în securitatea și stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național (SEN).
